Istoria automobilului începe în 1769, odată cu crearea automobilului cu motor cu abur și care putea transporta persoane la bord. În 1806, apar vehiculele dotate cu motoare cu ardere internă care funcționau cu combustibil lichid. În jurul anului 1900, apar și vehiculele cu motor electric. – ro.wikipedia.org

Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere. – ro.wikipedia.org

Otto a fost inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cilindrică cu piston mobil, mișcarea efectuându-se de-a lungul generatoarei cilindrului. Deși fuseseră inventate și alte motoare cu combustie internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică. Potrivit recentelor studii istorice inventatorii italieni Eugenio Barsanti și Felice Matteucci au brevetat o primă versiune care funcționa eficient a unui motor cu combustie internă în 1854 în Londra (patent nr. 1072). – ro.wikipedia.org

Deși au trecut mai bine de două secole de la apariția primului autovehicul propulsat de un motor cu ardere internă, aproape toate autovehiculele de azi sunt propulsate de motoare care funcționează pe același principiu. Chiar dacă acestea au fost perfecționate au în continuare o serie de neajunsuri: încă mai poluează, încă mai consumă combustibili neregenerabili, iar randamentul lor este foarte departe de 100%.

Motoarele electrice pot fi mult mai performante, mai silențioase și cu un randament sporit în comparație cu cele convenționale, cu ardere internă. Dintre cele electrice, cel mai bun randament îl au cele care utilizează curentul alternativ.

Problema pe care au avut-o constructorii de mașini până în prezent a fost capacitatea scăzută de stocare a energiei electrice. Bateriile de acumulatori utilizate nu ofereau o autonomie suficient de mare pentru a convinge majoritatea conducătorilor auto să își convertească mașina clasică într-una electrică sau să își achiziționeze una proiectată de fabricant cu motor exclusiv electric. Acum avem cea mai bună soluție de conservare a energiei, hidrogenul!

fuelcell_vehicle_img01

Autovehiculele hibride au făcut doar trecerea spre o nouă generație de autovehicule, cele propulsate exclusiv de motoare electrice.

Astăzi avem soluția ideală pentru mijloacele de transport de mâine!

Care sunt avantajele:

  • un aer mai bun,
  • o autonomie de transport mai mare,
  • performanțe ridicate,
  • conservarea resurselor energetice ale solului și subsolului.

Trei pași pentru funcționarea acestui sistem:

  1. Pentru a păstra planeta curată și pentru a limita consumul de resurse ale solului și subsolului putem folosi surse regenerabile de energie:
  2. Folosind frecvența de rezonanță a apei în procesul de hidroliză, economisim o cantitate considerabilă de energie electrică necesară destabilizării moleculelor de apă și astfel, separării atomilor de oxigen de cei de hidrogen. Oxigenul obținut poate fi eliberat în aer!
  3. Hidrogenul astfel obținut îl putem depozita în condiții de înaltă presiune în stare lichidă în rezervoarele mașinilor. Folosind baterii de inversie a procesului de hidroliză a apei, refăcând legăturile dintre atomii de oxigen și cei de hidrogen, se obține apă și energie electrică. Oxigenul este preluat din aer, iar apa rezultată poate fi reintrodusă în natură, fiind potabilă! Mă întreb dacă structura ei moleculară este mai bună decât cea a apei de izvor sau mai proastă decât cea a apei de la robinet. Astfel se păstrează echilibrul dintre oxigen, hidrogen și apă.

Energia electrică obținută este suficientă pentru a alimenta unul, două sau chiar patru motoare electrice. Se elimină astfel pierderile de energie realizate de cutia de viteze, cureaua de transmisie, alternatorul mașinii și toate celelalte elemente care transferă energia cinetică la roți. Motorul electric are un randament de neegalat de nici un motor convențional. Ce este acum convențional mâine va deveni o relicvă, iar ceea ce poate nici nu visăm acum, mâine va deveni conventional.

O alternativă a motoarelor electrice o reprezintă motoarele exclusiv magnetice, însă datorită costurilor și a greutății acestora nu sunt în prezent o variantă viabilă.

© SalveazaLumea.ro